Ludo's Place

O noapte ploioasa, mohorata cu atmosfera apasatoare ma duce cu gandul la urmarirea unui thriller. La recomandarea lui @danihodj am urmarit acest film cu Milla Jovovich in rolul principal.

Desi trailerul anunta un film cu caracter SF, nu consider ca ceea ce iti ramane in minte dupa vizionare este legat de omuleti verzi ci mai degraba impresia ca regizorul a reusit sa iti bage spaima in oase. Este un thriller care poate fi categorisit cel putin interesant si de ce nu, chiar bun.

Pana la urma, un film este cu atat mai bun cu cat iti trezeste emotii si nu te lasa indiferent. Fourth kind iti poate accelera pulsul si te poate face sa tresari de cateva ori fara drept de apel.

Vei observa inca de la inceputul filmului, cateva cadre filmate intr-un mod foarte original prin care regizorul Olatunde Osunsanmi mi-a captat atentia si m-a facut sa continui vizonarea intrucat scenariul este oarecum previzibil.

Filmul incepe cu un interviu intre Dr. Abigail Emily Tyler si Olatunde Osunsanmi iar actiunea se petrece in Alaska, unde incepand de prin 1960 aunt inregistrate multiple disparitii ale locuitorilor. Aici, Milla Jovovich joaca rolul psihologului Abigail Tyler ce consiliaza mai multe cazuri ale unor persoane ce erau treziti dimineata de viziunea unei bufnite si aveau sentimente de teroare si incertitudine.

In cultura sumeriana, Anunnaki erau “cei ce au venit din ceruri” iar simbolul bufnitei a fost interpretat de drept o reprezentare a unei masti de respirat pentru acesti vizitatori.

Folosind hipnoza, dr Tyler face subiectii sa dezvaluie realitati terifiante fara a fi in stare insa sa detalieze ce isi aminteau. De aici incepe un adevarat maraton in care filmul este prezentat in paralel cu inregistrarile reale ale cazului, fapt care te face sa ramai lipit de fotoliu pana la final.

Prin urmare, Ludo iti recomanda sa vezi acest film la care sa te pregatesti sa maturi floricelele de pe podea si sa cureti petele de cola de pe pijamaluta.

Am vazut Legion.

O sa incep cu concluzia si o sa zic ca este primul film inutil pe care l-am vazut anul asta.

Dupa trailer, ma asteptam sa vad un concurent pentru 300. Practic este un film in care nu se intampla nimic util pentru privitor. Nu ai emotii, nu ai trairi, nu poti genera o impresie.

Ori regizorul si scenaristul nu au avut habar despre ce e vorba, ori au facut filmul mai cu frica de Cel de Sus si au renuntat gutuiosi la tot ce-si propusesera.

Filmul prezinta ce altceva decat o Apocalipsa, subiect atat de gustat de americanul care sta pe canapea cu o galeata de pulpe de la colonel in brate si isi alege varianta preferata a sfarsitului lumii.

Practic, pe Pamant se pogoara toti ingerii transformati in zombie rautaciosi si se apuca sa faca rele. Inaintea lor aterizeaza arhangelul Maical care vrea sa le tina piept pentru ca a vazut intr-un puradel viitorul omenirii.

Maical se retrage intro benzinarie in Mojave unde cu pusti si pistoale americane mitraliaza la zombie. Urmeaza o salata de Chukie, The Thing, DieHard si Terminator.

Aici poate fi degustata faza in care Maical ii face un televizor guler lui Gabriel, fratele lui obraznic.

Sa mai zica cineva ca bataia nu e rupta din Rai.

Ce e inedit este faptul ca din cei doi actori negri niciunul nu moare primul. Ceva deosebit.

Cam atat.

In momentul in care vreau sa ma linistesc sau sa ma odihnesc, obisnuiesc sa ma uit la un fim prost. Un film care sub nici o forma nu are cum sa imi utilizeze neuronul care este in pauza de masa.

Am ales sa vad 10000B.C.

Inceputul a fost dominat de replici cliseu si la care ma pierdusem cu placere in butaforia si machiajele de mana a doua. Regizorul Roland Emmerich ne serveste ca scenariu o zeama lunga pe care a fiert-o utilizand ramasite din Apocalypto, Independence Day, si Brave Heart.

Apare bineinteles si omu rau cu ochiu scos, si inteleptul incarnat intr-o baba care respira greu si gagica buna cu niste lentile de contact bulgaresti dar si fat frumosu’ de la care sincer ma asteptam in orice clipa sa inceapa sa cante un reggae.

De fapt senzatia de reggae m-a obsedat pe toata durata filmului.

Cel mai tare m-a dezamagit faptul ca faraonu’ nu era martian. Daca ar fi fost, sa mi se usuce tastatura daca nu ii mai puneam o steluta la cele 4,9/10 pe care le-a cules pe IMDB.

Cu toate astea, inca mai incerc sa imi dau seama ce naiba a avut filmul asta de m-a facut totusi sa il apreciez cat de cat si sa nu-l arunc la rubrica Mai bine te uiti cum creste iarba.

Nu cred ca am vazut in ultima vreme un film mai prost. De mult nu am mai adormit chiar in halul asta fara pic de jena. Si in ultima vreme am vazut si filme chinezesti sau coreene.

Clooney isi face “rolul” dar din pacate mesajul filmului a trecut razant pe langa mine. Soldati psihologici, cavaleri  Jedi, mama Natura toti intr-o salata arabeasca fara noima. Si capre.

Habar n-am cum naiba au aparut stelele alea pe cerul IMDBului.

Cu toate ca trailer-ul m-a facut sa astept cu speranta acest film, mai ales ca in lista actorilor aparea si Kevin Spacey care inca ma “bantuie” cu maiestria interpretarii din KPax.

IMDB – The man who stare at goats

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=eS-V5P66siQ[/youtube]

Din seria care e mai tare: Chuck Norris Jackie Chan sau Bruce Willis acest Copilu ploii corean caci asa il cheama pe actorul principal (Rain) vine cu lame cutite lanturi bricege si cam tot ce ii cade prin mana sa rezolve situatia si sa salveze gagica buna. Bineinteles ca o rezolva. Si situatia si gagica.

Pe de alta parte film destul de reusit in efecte speciale si actiune surprinzator de continua se poate clasifica printre filmele bune “in batai” avand un quelque-chose aparte prin imagini spectaculoase.

Timp de o ora si jumatate mi-am tot adus aminte de incercarile de a deveni ninja pe care le aveam la cinci – sase ani si cate vanatai mi-am facut sarind de pe garduri sau cate incercari am avut de a fura steluta de la masina de tocat a maica-mii.

Ce n-am prea inteles eu este daca filmul se intampla in Germania sau in Corea pentru ca ba vin zeci de ninjachi si casapesc politistii, ba se duc politistii acasa la ninjachi intr-un templu din munti …

Ca si concluzie, Copilu ploii daca are cutitu la el are sanse mari sa ii bata pe veteranii de mai sus.

Una peste alta filmul este un bun laxativ de creier pentru duminica seara.

[http://www.imdb.com/title/tt1186367/]

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=KdZa8E7pQAQ[/youtube]

Crezi in puterea publicitatii? Adica de exemplu daca vezi o reclama la un hamburger esti convins sa mergi sa comanzi produsul respectiv? Ti-e dor de o masa la Mec? Nu-ti explici nu?

Pai atunci, ia de vezi The century of self o poveste nespusa si nepromovata despre controlul maselor prin manipularea dorintelor din subconstient.

Este un film realizat de BBC care iti va explica cum au inceput femeile sa fumeze si ce revolutie a insemnat asta, cum se poate exploata spiritul de turma al maselor generat de  razboi in vreme de pace.

Vei realiza cat de adanc esti infundat in mocirla corporatista a supermarketurilor si a brandurilor de succes.

[youtube]

[/youtube]